...[] [] []...

E un copil,e un drog copilaresc.E luat din copilarie la intervale rare de timp (pe-atunci).Sa spunem ca l-am incercat cand pentru prima data radacinile impietreau,era undeva in septembrie,ora 7:30,o cladire in care picii aveau sa-si puna ghiozdanele in banca.
Ceasul a incetat sa bata pe perete,pixul a cazut pe hartie rotindu-se halucinant in ochii mei.
E un copil,e copilul copilului,adica e copilul meu.E drogul copilului,esenta amurgului si parfumul diminetilor.
M-am simtit bine dar rau,prima oara.Si-a atins scopul si-am simtit efectul,fara sa stiu ca efectul e continuu,sadic,bland,energic si linistitor.
1-2-...-5...-7-8....10-..-12..sa spunem ca undeva in jur 4380 de incercari zilnice,nu punem la socoteala "bisectiunea".Drog dupa drog,clipa dupa clipa.
Azi sunt dependenta de copil si drogul lui,inexistent in alta parte,unic pe pamant,sunt in asteptarea lui insetata,umpluta-n sange cu nerabdare.M-a sedat de pe 1,pentru a ma linistii permanent sau macar entru o perioada buna de timp.Stiam ca asa il voi avea zi de zi,noapte de noapte,atins sau neatins va fi al meu.Dar...m-a linistit?...sau poate doar credea? Acum respir,beau,mananc,adulmec doar drogul si pasiunea pe care o traiesc.
M-am pierdut pe un camp pierdut si el la randul lui,dar sunt pierduta in dorinta,dorinta ce era prea multa intr-un trup omenesc.
Cer drogul,copilul mi-l da zilnic,ma scufund in bratele acestuia mai linistita decat am intrat dar ma vor nelinistii dorintele legate de ceea ce doar el imi poate oferi si spre mirarea mea nu-mi pasa ca e bine sau e rau caci pe langa toate acestea il iubesc.
Iubesc drogul,iubesc copilul,iubesc tot ceea ce simt,iubesc crizele,iubesc dragostea,iubesc pentru ca nu pot iubi pe altcineva inafara de EL.